În misiune
Pentru cei mai mulţi creştini „misiunea” se desfăşoară undeva într-o ţară îndepărtată în care copiii cu burţile mari pe un schelet de trup sunt mâncaţi de vii de muşte în timp ce ei se hrănesc cu un pumn de orez pe săptămână şi beau apă dintr-o baltă mocirloasă. „Acolo” se sapă fântâni, se construiesc şcoli, spitale, acolo se trimit banii şi misionarii bisericilor noastre.
Sponsorizăm copii aiurea cu câte $25/lună ca periodic să primim câte o poză de la „copiii noştri” şi câteva rânduri de mulţumire, sau arar câte un raport de progres a sponsorizatului. Tot periodic copilul sponsorizat dispare din diverse motive de sub îngrijirea celor ce administrează banii şi primim poza unui alt copil. Din moment ce ne-am dezlipit de banii aceia lunari putem foarte bine să ne dezlipim şi de copilul sponsorizat până ieri şi să sposorizăm un nou copil. Sponsorizatul devine o „marfă” pe care noi o plătim lunar cu speranţa că facem ceea ce trebuie.
De fapt încă se dau banii cu uşurinţă pentru diverşi misionari. Într-o seară de studiu biblic mi-a cerut permisiunea să vină la noi un misionar între evrei şi să îi dau voie să facă o prezentare a misiunii sale. I-am promis că-i voi da voie şi am să-i fac o colectă, dar l-am prevenit să nu se aştepte la cine-ştie-ce bani deoarece la studiu participă doar câteva familii, poate 8-10 la număr. Atâţia au şi fost, cam 8 familii. Au dat $800 pentru misionar!
Cum ziceam, suntem fascinaţi de lucrarea de misiune care se face undeva în lume în altă parte decât la noi acasă. Dar Domnul nu ne-a chemat doar să ne trimitem banii în timp ce noi ne vedem mai departe de treabă. Din toate lucrările care se pot face pentru Dumnezeu, lucrarea de misiune este destul de universală. Nu se cere pregătire specială (nu că nu e posibil să te pregăteşti sau să o astfel de pregătire), nu-ţi trebuie calităţi oratorice, nu ai nevoie de mulţi bani, de haine speciale, nu trebuie să porţi cruce la gât, peşte pe maşină, sau batic pe cap.
Câmpul de misiune este lângă noi. Oportunităţile-s tot atât de dese precum drumurile noastre la frizer, la benzinărie, la magazin, la locul de muncă sau ducerea gunoiului la tomberonul din faţa casei. Vameşii şi păcătoşii timpurilor noastre sunt pretutindeni. Nu trebuie să mergem la cazinou sau la strip bar sau la bodegă să-i întâlnim. Şi tot ce au nevoie să audă este ceea ce ne-a făcut nou Domnul Isus (Luca 8:39 „Întoarce-te acasă, şi povesteşte tot ce ţi-a făcut Dumnezeu.” El a plecat, şi a vestit prin toată cetatea tot ce-i făcuse Isus). Ce poate fi mai simplu? Dumnezeu nu ne putea uşura mai mult sarcina decât a făcut-o!
Deci, ocaziile-s lângă noi, le întâlnim la tot pasul, doar să umblăm cu ochii deschişi şi cu capul sus. Anul acesta ar putea aduce mântuire pentru cineva dacă noi am folosi ocaziile de misionare!
Moarte Evreilor!
Acestea sunt cuvintele cu care a fost întâmpinat în 5 Ianuarie a.c. Ismail Haniyeh, liderul Hamas din Gaza la sosirea sa pe aeroportul din Tunis. Câteva sute de oameni s-au adunat pentru a-l întâmpina şi au fluturat steaguri palestiniene şi au strigat sloganuri anti-iraeliene. Liderul Hamas efectua o vizită de două zile în Tunis. Aici mai multe informaţii.
Deci ce va însemna constituirea unui stat Palestinian? Moarte evreilor! Şi Hamas se va asigura de chestia asta, să nu ai nici un dubiu! Cine se îndoieşte de asta trebuie să mă contacteze că am de vânzare un pod în Brooklyn, NY. E ca un om care a crescut un şarpe în casă şi acum alimentează şarpele cu tot felul de alte animale de prin casă şi cu bunătăţi în speranţa că şarpele nu-l va mânca pe el în cele din urmă. Şarpele e şarpe şi până la urmă te va mânca!
Rezoluţiile lui Jonathan Edwards (2)
Mai întâi îmi cer scuze pentru traducere… nu sunt şi nici nu am pretenţia a fi un traducător!
1. Resolved, that I will do whatsoever I think to be most to God’s glory, and my own good, profit and pleasure, in the whole of my duration, without any consideration of the time, whether now, or never so many myriad’s of ages hence. Resolved to do whatever I think to be my duty and most for the good and advantage of mankind in general. Resolved to do this, whatever difficulties I meet with, how many and how great soever.
Am decis că voi face orice voi gândi că va aduce cea mai mare slavă lui Dumnezeu şi că (voi considera a) fi spre binele meu, câştigul meu şi plăcerea mea în întreaga mea viaţă, fără a lua în considerare cât timp ar dura acum sau nicodată şi peste miliarde de secole de acum înainte. Am decis să fac fac tot ceea ce cred că e de datoria mea şi totul în avantajul omenirii în general. Am decis să fac acestea indifereant de ce greutăţi voi întâmpina, sau cât de mari şi cât de mult vor fi acestea.
2. Resolved, to be continually endeavoring to find out some new invention and contrivance to promote the aforementioned things.
Am decis să încerc în continu să descoper invenţii şi lucruri noi pentru a avansa cele afirmate anterior.
3. Resolved, if ever I shall fall and grow dull, so as to neglect to keep any part of these Resolutions, to repent of all I can remember, when I come to myself again.
Am decis ca dacă ar fi vreodată să cad sau să devin neinteresat astfel încât să neglijez să respect orice parte a acestor rezoluţii să mă pocăiesc de tot ceea ce-mi amintesc atunci când îmi vin în fire.
4. Resolved, never to do any manner of thing, whether in soul or body, less or more, but what tends to the glory of God; nor be, nor suffer it, if I can avoid it.
Am decis ca niciodată să nu fac, să nu fie nici să nu ]mi permit nici un fel de lucru, nici în sufletul meu nici în trupul meu, mai mult sau mai puţin, decât numai ceea ce este spre salva lui Dumnezeu.
5. Resolved, never to lose one moment of time; but improve it the most profitable way I possibly can.
Am decis ca să nu pierd niciodată nici o clipă ci să o folosesc în cel mai profitabil fel posibil.
6. Resolved, to live with all my might, while I do live.
Am decis să trăiesc cu toată puterea mea, atâta timp cât voi trăi.
7. Resolved, never to do anything, which I should be afraid to do, if it were the last hour of my life.
Am decis ca să nu fac niciodată nici un lucru de care să-mi fie frică să-l fac, chiar dacă ar fi în ulimul ceas al vieţii mele.
8. Resolved, to act, in all respects, both speaking and doing, as if nobody had been so vile as I, and as if I had committed the same sins, or had the same infirmities or failings as others; and that I will let the knowledge of their failings promote nothing but shame in myself, and prove only an occasion of my confessing my own sins and misery to God.
Am decis ca în toate privinţele, atât în vorbire cât şi în fapte să acţionez din convingerea că nu a fost nimeni mai stricat decât mine şi ca şi cum eu însumi aş fi comis aceleaşi păcate ca alţii şi aş avea aceleaşi defecte şi căderi ca ei; şi că voi folosi cunoştinţa despre căderile altora să nu producă altceva decât ruşine în mine şi să-mi ofere numai o ocazie de a-mi mărturisi Domnului păcatele şi mizeria.
9. Resolved, to think much on all occasions of my own dying, and of the common circumstances which attend death.
Am decis ca în toate ocaziile să mă gândesc mult la propria mea moarte şi la împrejurările care însoţesc moartea.
10. Resolved, when I feel pain, to think of the pains of martyrdom, and of hell.
Am decis ca atunci când voi avea dureri să mă gândesc la suferinţele martirajului şi ale iadului
Pledoarie pentru un Israel Biblic
“So what?” I hear my secular friends saying. “What has all this ancient history got to do with us, here in America, in 2012? Why should we care?” The answer is that we should all care, whether we are Jews, Christians, or Americans of other faiths, or of none, because our civilization — the Judeo-Christian civilization, from which we have all benefited enormously, and of which we are all a part — is under fierce attack today by Muslim supremacists, determined to force us all to bow down before them, either by converting to Islam or by accepting the status of dhimmis. This war did not start with the emergence of modern Israel; it has nothing to do with Israel’s treatment of the million or so Arabs in its midst; and it will not end if we allow Israel to be destroyed.
This war began in the seventh century, when Muhammad, believing that God had ordered him to conquer and rule the whole world in the name of Islam, first used Taqqiya to trick and then slaughter Jews in Saudi Arabia who did not bow to his new religion, and then went on to conquer large parts of the Arab world. It began, and continues today, because too many Muslims still refuse to accept people of other faiths — Jewish, Christian, Hindu, Buddhist, Zoroastrian — as equals they can respect and live in peace with; because too many are still committed to using Taqqiya and violence to establish their supremacy and our subservience. The problem is not that we have mistreated Muslims or failed to show them the respect they are due as people with great civilizational achievements in their own pasts. The problem is that supremacist Muslims have no respect for us. Accepting the ersatz identity of the so-called Palestinian people and groveling before this and other supremacist Taqqiyas does not win us respect. It earns us contempt, and strengthens the conviction — growing by leaps and bounds all over the Muslim world today, even in once-friendly Muslim lands — that we are a weak, confused, and cowardly people, remnants of a dying civilization, ripe for toppling. To change their minds, and our future, we need to reject the Palestinian Taqqiya and embrace Biblical Israel.
Un articol care merită citit în întregime. Este luat de AICI şi oferă o privire diferită de cea oferită de „blah-blah-blah-ul” susţinătorilor unei soluţii bi-statale pentru Israel şi Palestina. Cred că autoarea are dreptate când susţine şi argumentează de ce nu va funcţiona o asemenea soluţie în faţa căreia Occidentul capitulează din ce în ce mai mult.
Planned Parenthood continuă uciderile
Organizaţia care este vârful de lance pentru avorturi a primit anul trecut de la guvernul American circa $500 milioane şi a executat aproape 330 mii de avorturi. Banii de la guvern sunt bani din taxele plătite de diverşi cetăţeni, inclusiv bani de la mine şi alţii ca mine care suntem împotriva avorturilor!
Ar trebui ca cineva să oprească scurgerea de fonduri către organizaţia criminală! Dacă cineva vrea să-şi murdărească mâinile cu sângele nevinovat al atâtor vieţi avortate, s-o facă din banii proprii. Se găsesc destul de mulţi cărora nu le pasă! Să dea ei banii! Uite, doamnele de mai sus să de banii!
Mai jos imagini care explică avortarea unui făt prin naştere parţială.
Asta pentru cei cu preziceri „profetice” pentru 2012
După profeţiile mayaşe cu privire la anul curent, un vrăjitor din Mexic pe nume Antonio Vazquez prezice că Obama nu va fi reales şi că anul acesta încă doi preşedinţi sud-americani vor fi descoperiţi cu cancer.
Acurateţea vrăjitorului este de 75-80%. A prezis căderea euroului, degradarea economică a statelor dezvoltate şi alte chestii. Dar a dat-o-n bară cu prezicerea că un şef de stat sud-american va fi asasinat anul trecut.
Am vrut să sar în ajutorul celor ce fac preziceri…
Lady Gaga, Katy Perry, Bob Dylan şi Diavolul!
Vara trecută, după ce Lady Gaga a plecat din apartamentul ocupat în Hotel Intercontinental din Londra femeile de serviciu au găsit în baia ei o „mare cantitate de lichid roşu”. Unii au spus că e doar o substanţă roşie folosită de Lady Gaga în machiajul ei, alţii au spus că e sânge folosit într-un ritual Satanic şi că artista face baie în sânge…
Orice ar fi substanţa respectivă, cert este că dupăcum spun staff-urile de la diverse hoteluri prin care a stat Lady Gaga ea se comportă cel puţin ciudat. Îi este frică de „duhuri rele” şi de aceea un grup de experţi în activităţi paranormale scanează hotelurile şi camerele în care va sta cântăreaţa pentru a se asigura că nu sunt duhuri rele. Inspirată în cântecele ei de stafia bunicii sale, Lady Gaga face uz de un foarte scump echipament de detectare a câmpurilor magnetice pentru a descoperi orice activitate paranormală din jurul ei.
În iutuburile de mai jos, alţi doi cântăreţi (Katy Perry şi Bob Dylan) sugerează că ei şi-ar fi vândut sufletul Diavolului sau ar fi făcut un pact cu el.
Ted Haggard a mai coborât o treaptă…
Vă amintiţi de Ted Haggard? Fostul preşedinte al NAE (National Association of Evangelicals), acela care a apelat la serviciile unui prostituat homosexual şi care a trebuit apoi să abandoneze în ruşine biserica sa şi Asociaţia al cărei preşedinte era? Eu spre deosebire de alţi pastori români cred în posibilitatea de pocăinţă, reabilitare şi de ce nu, poate chiar şi repunere „în funcţie” a unui pastor „căzut”. Şi când mă refer la un „căzut” nu mă refer la un pastor care-şi face cruce! În rugăciune, îmbibat în Cuvânt, cu ajutorul unor oameni duhovniceşti, cu disciplină şi pocăinţă, Haggard putea fi recuperat. Dar el s-a dus un timp în Arizona, să se recupereze cu ajutorul unei echipe de pastori serioşi. Numai că după mai puţin de un an Haggard a plecat de sub ajutorul echipei de pastori şi aceştia au declarat că recuperarea sa nu a fost conformă programului prestabilit, deci este declarată a fi incompletă. Mai târziu Haggard s-a întors în oraşul unde a păstorit (Colorado Springs) unde a deschis o nouă biserică.
Acum continuă căderea liberă… Apare împreună cu Gary Busey în programul companiei de televiziune ABC „Celebrity Wife Swap”. Nu ştiu dacă în România a apărut progamul acesta dar aici a apărut sub diferite forme. Acum ca să-l facă mai interesant s-a apelat la „celebrităţi”. Şi pe cine au găsit? Pe Gary Busey care e un nimeni şi pe Ted Haggard care a fost cineva dar care a devenit un şi mai mare nimeni! Soţia lui Haggard va petrece o săptămână cu Busey şi soţia lui Busey aceeaşi săptămână cu Haggard. Care dintre femei câştigă din schimbul acesta? Care dintre dintre bărbaţi?
Ce ştim este că bunul simţ pierde imens. Ştim de asemenea că dacă ai luat-o la vale, cum zicea bunicul meu, apoi te tot duci. Şi mai ştim că odată ce-ai fost în lumina reflectoarelor e greu să abandonezi scena şi vei face orice porcărie ca să fii din nou în atenţia oamenilor. Numai că a fi în atenţia celor ce se uită la astfel de programe (la fel de spurcate precum The Bachelor şi The Bachelorette) nu-i nici o scofală. E ca şi cum ai porcul suprem în coteţul cu porci. Este doar o chestie de timp până când vei fi făcut jumeri!










D’ale voastre